Controale pesta porcina, ecoconditionalitate si tabere

INFORMARE DE PRESĂ

 

 

Evoluția și extinderea galopantă a pestei porcine africane impune intensificarea măsurilor de control.

În această săptămână vor începe controalele privind respectarea de către agricultori a cerințelor legale de ecocondiționalitate și a bunelor practici agricole și de mediu. La nivelul județului Covasna vor fi controlate peste 200 de exploatații.

Intensificarea controalelor la nivelul taberelor pentru copii și tineret, hoteluri, pensiuni, restaurante etc.

 

Evoluția și extinderea galopantă a pestei porcine africane impune intensificarea măsurilor de control. Astfel, în zilele ce urmează se va convoca la nivel județean Centrul Local pentru Combaterea Bolilor (CLCB), unde se vor lua în discuții :

  • Decizia nr.1 din 24.07.2019 al Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență – Centrul Național de Combatere a Bolilor, precum : măsuri de recoltare integrală a mistreților în zonele afectate; reducerea accentuată a efectivelor de mistreți în toate zonele neafectate; accentuarea controalelor pentru depistarea creșterii ilegale a suinelor sau comercializarea acestora, prezența porcinelor la stâni, tabere de vară, cantoane sau locuri izolate; amenzi aplicate pentru nerealizarea cotelor de vânătoare etc.
  • Se va prezenta situația alarmantă a extinderii pestei porcine africane la porcul domestic, care evoluează în 140 de localități din 20 de județe, cu un număr de 416. În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 372.325 de porci afectați de boală și există 1.660 de cazuri la mistreți.
  • Organizarea de controale zilnice pe arterele rutiere principale și secundare.
  • Controale la exploatațiile de porcine, la stâni, tabere de vară, cantoane sau locuri izolate.

 

În această săptămână vor începe controalele privind respectarea de către agricultori a cerințelor legale de ecocondiționalitate și a bunelor practici agricole și de mediu.

La nivelul județului Covasna vor fi controlate peste 200 de exploatații

Normele privind ecocondiționalitatea cuprind cerințele legale în materie de gestionare, denumite în continuare SMR, și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, denumite în continuare GAEC, referitoare la următoarele domenii: mediu, schimbări climatice și bunele condiții agricole ale terenurilor; sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor; bunăstarea animalelor.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, prin unitățile din subordine, efectuează controlul și supracontrolul cerințelor legale în materie de gestionare privind siguranța alimentară (SMR 4 și 5), identificarea și înregistrarea animalelor (SMR 6-8), bolile animalelor (SMR 9) și bunăstarea animalelor (SMR 11-13) din anexă.

SMR 4 – Principii și cerințe generale ale legislației alimentare și proceduri în domeniul siguranței produselor alimentare

  1. Fermierii care desfășoară activități de producție, prelucrare și punere pe piață a alimentelor și a hranei pentru animale au următoarele obligații generale:
    a) să pună pe piață numai alimente sigure;
    b) să pună pe piață numai alimente adecvate consumului uman;
    c) să respecte măsurile impuse de autoritatea competentă cu privire la punerea pe piață a unui aliment sau la retragerea de pe piață a acestuia, în cazul în care există suspiciunea că alimentul respectiv este nesigur;
    d) hrana pentru animale nu va fi pusă pe piață sau utilizată în hrana animalelor destinate producției de alimente decât dacă este sigură;
    e) să utilizeze în hrana animalelor numai produse (furaje, aditivi și ingrediente furajere) care îndeplinesc cerințele de siguranță a hranei pentru animale;
    f) materialele utilizate pentru împachetare, modul de prezentare și cadrul în care sunt dispuse, precum și informațiile difuzate prin orice mijloace nu trebuie să inducă în eroare consumatorul;
    g) să păstreze evidența furnizorilor și a produselor pe care le achiziționează în scopuri alimentare sau în scopul hrănirii animalelor pentru a asigura trasabilitatea acestora;
    h) să informeze autoritatea competentă în cazul în care consideră că un produs alimentar pus pe piață poate fi dăunător pentru sănătatea consumatorilor și să ia măsurile necesare pentru a preveni riscurile pentru consumatorul final;
    i) să pună la dispoziția autorității competente informațiile solicitate în ceea ce privește acțiunile întreprinse pentru evitarea sau reducerea riscului determinat de alimentele pe care le furnizează sau le-a furnizat.
    Fermierii care desfășoară activități în domeniul alimentar trebuie să respecte următoarele cerințe privind igiena alimentelor și a hranei pentru animale:
    a) să asigure că produsele alimentare și hrana pentru animale sunt protejate împotriva oricărei contaminări, având în vedere toate etapele de prelucrare la care produsele primare vor fi supuse;
    b) să respecte prevederile legislației în vigoare privind combaterea riscurilor în producția primară și activitățile conexe, inclusiv măsurile privind controlul contaminării din aer, sol, apă, furaje, îngrășăminte, medicamente de uz veterinar, produse de protecția plantelor și biocide sau din depozitarea, manipularea, colectarea și prelucrarea deșeurilor, precum și măsurile privind sănătatea și bunăstarea animalelor și sănătatea plantelor care au implicații asupra sănătății umane, inclusiv programe pentru monitorizarea și combaterea zoonozelor și a agenților zoonotici;
    c) în cazul fermierilor care cresc, colectează sau vânează animale, ori care obțin produse primare de origine animală trebuie să respecte măsurile specifice de igienă, astfel:
    – să mențină în bună stare orice facilități utilizate în legătură cu producția primară și cu operațiunile asociate acesteia, incluzând facilități utilizate pentru depozitarea și manipularea furajelor, să le curețe și, după caz, să le dezinfecteze după curățare într-o manieră corespunzătoare;
    – să curețe echipamentele, containerele, boxele, vehiculele și vasele și, după caz, să le dezinfecteze după curățare într-o manieră corespunzătoare;
    – să asigure, pe cât posibil, curățenia animalelor care urmează să fie sacrificate și, după caz, a animalelor de reproducție;
    – să utilizeze apă potabilă sau apă curată oricând este necesar pentru a preveni contaminarea;
    – să se asigure că personalul care manipulează produsele alimentare este în stare bună de sănătate și este instruit cu privire la riscurile pentru sănătate;
    – să evite, pe cât posibil, ca animalele și dăunătorii să determine producerea contaminării;
    – să depoziteze și să manipuleze deșeurile și substanțele periculoase astfel încât să prevină contaminarea;
    – să prevină introducerea și răspândirea bolilor contagioase transmisibile la oameni prin alimente, inclusiv luarea de măsuri de precauție la introducerea unor animale noi și raportarea suspiciunilor de focare de boli către autoritatea competentă;
    – să țină cont de rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe, ce au importanță pentru sănătatea publică, și să utilizeze corect aditivii furajeri și produsele medicinale de uz veterinar, în conformitate cu legislația în vigoare;
    – să utilizeze corect aditivii furajeri și produsele medicinale de uz veterinar, în conformitate cu legislația aferentă;
    d) în cazul fermierilor care produc sau recoltează produse vegetale, trebuie să ia măsuri adecvate de igienă, astfel:
    – să mențină curate facilitățile, echipamentul, containerele, lăzile, vehiculele și vasele și, atunci când este necesar, să le dezinfecteze după curățare într-o manieră corespunzătoare;
    – să asigure, după cum este necesar, condiții igienice de producție, de transport și de depozitare, precum și curățenia produselor vegetale; să utilizeze apă potabilă sau apă curată oricând este necesar pentru a preveni contaminarea;
    – să se asigure că personalul care manipulează produsele alimentare este în stare bună de sănătate și este instruit cu privire la riscurile pentru sănătate;
    – să prevină, pe cât posibil, ca animalele și dăunătorii să determine producerea contaminării;
    – să depoziteze și să manipuleze deșeurile și substanțele periculoase, astfel încât să prevină contaminarea;
    – să țină cont de rezultatele oricăror analize relevante efectuate pe probe prelevate de la plante sau pe alte probe, importante pentru sănătatea publică, și să utilizeze corect produsele pentru protecția plantelor și biocide, în conformitate cu legislația în vigoare;
    e) să ia măsuri corespunzătoare de remediere atunci când au fost informați despre probleme identificate în timpul controalelor oficiale.
    3. Fermierii care desfășoară activități în domeniul alimentar au următoarele obligații cu privire la documentele de evidență:
    a) să întocmească și să păstreze documentele referitoare la măsurile puse în aplicare pentru a controla pericolele, într-o manieră și pentru o perioadă corespunzătoare, proporțional cu natura și mărimea activității din domeniul alimentar;
    b) să pună la dispoziția autorității competente (direcția sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București) și, după caz, celorlalte autorități competente și a operatorilor din sectorul alimentar, la cererea acestora, informațiile din aceste registre.
    4. Fermierii care cresc animale sau obțin produse primare de origine animală trebuie să întocmească și să păstreze documente de evidență cu privire la: natura și originea furajelor utilizate în hrana animalelor; produsele medicale de uz veterinar sau alte tratamente administrate animalelor, datele de administrare și perioadele de așteptare; apariția de boli care pot afecta siguranța produselor de origine animală; rezultatele analizelor efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate pentru stabilirea diagnosticului, importante pentru sănătatea publică și orice rapoarte aferente verificărilor efectuate asupra animalelor sau produselor de origine animală.
    5. Fermierii care produc sau recoltează produse vegetale care sunt puse pe piață sau care sunt proprii pentru a fi puse pe piață trebuie să se asigure că acestea sunt etichetate și identificate în mod adecvat pentru a facilita trasabilitatea acestora, prin intermediul documentației și a informațiilor relevante, în conformitate cu prevederile legislației în domeniu.

 

SMR 5 – Interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor betaagoniste în creșterea animalelor
1. Se interzice deținerea de către crescătorii de animale a substanțelor cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor betaagoniste.
2. Deținătorii animalelor de fermă (animale domestice din speciile bovine, porcine, ovine și caprine, solipede domestice, păsări și iepuri, precum și animalele sălbatice din aceste specii și rumegătoarele sălbatice care au fost crescute într-o exploatație) sau de acvacultură au obligația de nu administra în tratamentul animalelor de fermă, indiferent prin ce mijloace, produse medicinale veterinare ce conțin substanțe interzise, cum ar fi: substanțe tireostatice, stilbenele, derivații de stilbene, sărurile și esterii acestora, respectiv 17 betaestradiol și derivații esterificați ai acestuia, precum și produse medicinale veterinare ce conțin substanțe care au acțiune estrogenă, androgenă sau gestagenă, altele decât 17 betaestradiol și derivații esterici ai acestuia.
3. Exploatațiile comerciale cu animale de fermă au obligația să cunoască și să respecte următoarele norme sanitare veterinare:
a) administrarea în scopuri terapeutice sau zootehnice a testosteronului, progesteronului și a derivaților acestora, precum și a substanțelor betaagoniste se efectuează numai la animale identificate și numai de către sau sub responsabilitatea directă a unui medic veterinar care va consemna tratamentul efectuat în registrul de consultații și tratamente;
b) produsele medicinale veterinare care conțin testosteron, progesteron și derivații acestora, precum și substanțele betaagoniste administrate în scop terapeutic/zootehnic trebuie să fie autorizate pentru comercializare conform legislației sanitare veterinare în vigoare;
c) este interzis tratamentul terapeutic cu substanțele hormonale, tireostatice și betaagoniste al animalelor de interes economic și al animalelor de reproducție la sfârșitul vieții reproductive a acestora;
d) să permită accesul medicului veterinar oficial pentru prelevarea de probe în vederea realizării controlului anumitor substanțe și al reziduurilor acestora la animalele vii și la produsele acestora;
e) medicul veterinar înregistrează toate utilizările de hormoni terapeutici în registrul de consultații și tratamente sanitare veterinare unde se consemnează și perioada de așteptare;
f) să respecte perioadele de așteptare specificate în datele înscrise de medicul veterinar care a efectuat tratamentul terapeutic cu substanțe hormonale, tireostatice sau betaagoniste.

 

 

SMR 6 – Identificarea și înregistrarea suinelor

Fermierii care dețin animale din specia suine au următoarele obligații:
1. în cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/o organizație profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator al Sistemului Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA):
a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație;
b) să notifice utilizatorului SNIIA orice eveniment de naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal;
c) să solicite utilizatorului SNIIA eliberarea formularului de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite;
d) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
e) să predea utilizatorului SNIIA documentele de mișcare, cu care a achiziționat animalele;
f) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să solicite utilizatorului aplicarea acesteia;
2. în cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de utilizator SNIIA:
a) să solicite direcției sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor (DSVSA) județene să devină utilizator SNIIA;
b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație;
c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploatație;
d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere, mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, dispariție, regăsire animal;
e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul transportului documentele de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații;
f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie;
3. în cazul exploatațiilor comerciale:
a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;
b) să achiziționeze crotalii (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A) și/sau trusa de tatuaj (în cazul exploatațiilor comerciale industriale) pentru identificarea animalelor din exploatație;
c) să identifice animalele din exploatație;
d) să înregistreze în registrul exploatației toate intrările și ieșirile de animale, precum și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
e) să înregistreze în SNIIA animalele identificate individual (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A) sau pe lot (în cazul exploatațiilor comerciale industriale), precum și intrările și ieșirile animalelor în/din exploatație și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
f) să completeze formularele de mișcare pentru suine vii (în cazul exploatațiilor comerciale industriale) sau documentele de mișcare (în cazul exploatațiilor comerciale de tip A) pentru animalele deținute, ce fac obiectul mișcării între exploatații;
g) să înregistreze în SNIIA cel târziu până la sfârșitul lunii ianuarie a anului în curs efectivul deținut la 1 ianuarie a anului în curs în cazul exploatațiilor comerciale industriale de suine.

 

SMR 7 – Identificarea și înregistrarea bovinelor

Fermierii care dețin animale din specia bovine au următoarele obligații:
1. în cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizația profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA:
a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație;
b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal;
c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mișcare în cazul achiziționării ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploatații comerciale;
d) să înregistreze în registrul exploatației toate intrările și ieșirile de animale, precum și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
e) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termenul prevăzut de legislația sanitară veterinară (30 de zile de la emiterea formularului și înregistrarea acestuia în Registrul național al exploatațiilor (RNE);
f) să ridice de la sediul DSVSA județene pașaportul bovinei și să-l păstreze în condiții bune;
g) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al pașaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia;
h) să solicite utilizatorului înscrierea în pașaport a noului deținător în cazul cumpărării animalului;
i) să dețină asupra lor pașaportul animalului în timpul transportului acestuia;
2. în cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de utilizator SNIIA:
a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;
b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație;
c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploatație;
d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere, mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal;
e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul transportului documentele de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite;
f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie;
h) să ridice de la sediul DSVSA județene pașaportul pentru bovine și să-l păstreze în bune condiții;
i) să solicite eliberarea contra cost a unui duplicat al pașaportului în cazul pierderii sau distrugerii acestuia;
j) să înscrie în pașaport noul deținător în cazul cumpărării animalului;
k) să dețină asupra lor pașaportul animalului în timpul transportului acestuia;
3. în cazul exploatațiilor comerciale:
a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;
b) să achiziționeze crotalii necesare identificării animalelor din exploatație;
c) să identifice animalele până la vârsta de 20 de zile și să le înregistreze în baza de date RNE;
d) să actualizeze zilnic registrul exploatației, precum și baza de date RNE;
e) să ridice de la DSVSA județene, în termen de 14 zile de la înregistrarea bovinelor, pașapoartele acestora;
f) să dețină asupra lor pașaportul animalelor în timpul transportului acestora;
g) să înscrie în pașaportul animalelor datele ultimului deținător;
h) să completeze documentele de mișcare pentru animalele deținute ce fac obiectul mișcării între exploatații.

SMR 8 – Identificarea și înregistrarea animalelor din speciile ovină și caprine

Fermierii care dețin animale din speciile ovine și caprine au următoarele obligații:
1. în cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică împuternicit/organizația profesională a crescătorilor de animale aprobată, în calitate de utilizator SNIIA:
a) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație;
b) să notifice utilizatorului orice eveniment de naștere, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal;
c) să solicite utilizatorului eliberarea documentului de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite, sau să îi predea acestuia exemplarul negru al documentului de mișcare, în cazul achiziționării ori vânzării animalelor de la/la mijlocitori de afaceri cu animale vii sau exploatații comerciale;
d) să înregistreze în registrul exploatației toate intrările și ieșirile de animale, precum și datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
e) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să fie aplicată în termenul prevăzut de legislația sanitară veterinară (30 de zile de la emiterea formularului și înregistrarea acestuia în RNE);
2. în cazul exploatațiilor nonprofesionale, când activitatea de identificare și înregistrare a animalelor este efectuată de proprietarul exploatației, în calitate de utilizator SNIIA:
a) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;
b) să achiziționeze crotalii pentru identificarea animalelor din exploatație;
c) să identifice și să înregistreze în SNIIA animalele născute în exploatație;
d) să înregistreze în SNIIA orice eveniment de naștere, mișcare, sacrificare pentru consum propriu, moarte, pierdere crotalie, dispariție, regăsire animal;
e) să completeze și să dețină asupra lor pe timpul transportului documentele de mișcare, în cazul mutării animalului/animalelor între două exploatații diferite;
f) să păstreze registrul exploatației completat la zi cu toate intrările și ieșirile de animale și cu datele referitoare la mișcările respective (dată, destinație);
g) să achiziționeze crotalia duplicat în cazul pierderii crotaliei unui animal și să o aplice în termen de 30 de zile de la înregistrarea evenimentului de pierdere crotalie;
3. în cazul exploatațiilor comerciale:
a) să cumpere crotaliile necesare identificării animalelor din exploatație;
b) să solicite DSVSA județene să devină utilizator SNIIA;
c) să se asigure că toate animalele din exploatație ce au vârsta de peste 6 luni sunt înregistrate în SNIIA;
d) să completeze documentele de mișcare pentru animalele ce vor fi mișcate din exploatația deținută și să înregistreze în SNIIA ieșirea animalelor din exploatație, precum și eventualele intrări;
e) să actualizeze zilnic registrul exploatației și baza de date RNE.

 

SMR 9 – Prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme de encefalopatii spongiforme transmisibile (EST)

Fermierii care dețin animale rumegătoare au următoarele obligații:
1. să nu hrănească animalele rumegătoare cu proteine de origine animală, inclusiv cu proteine de origine animală procesate sau cu preparate furajere ce conțin astfel de proteine;
2. să anunțe medicul veterinar din localitate despre orice îmbolnăvire a animalelor și/sau despre moartea animalelor aflate în proprietate ori îngrijire sau în timpul transportului, conform normelor sanitare veterinare în vigoare;
3. să respecte interdicția privind mișcarea animalelor în și din exploatație, atunci când în exploatație există animale îmbolnăvite sau suspecte de infecție cu encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) și exploatația este plasată de medicul veterinar sub control oficial veterinar, fiind supusă unor restricții oficiale de circulație până la aflarea rezultatelor examinării;
4. să permită aplicarea și să respecte măsurile stabilite de medicul veterinar în caz de suspiciune sau confirmare a EST prevăzute de legislația sanitară veterinară în vigoare;
5. să anunțe medicul veterinar din localitate despre orice intenție de a pune pe piața internă bovine, ovine ori caprine aflate în proprietate sau îngrijire, în vederea completării certificatului de sănătate de către medicul veterinar;
6. să nu sacrifice bovinele în exploatații/gospodării individuale, ci la abatoarele autorizate sanitar-veterinar, cu excepția situațiilor de urgență, în care animalul poate fi sacrificat în exploatație, sub supravegherea medicului veterinar, urmate de recoltarea de probe de laborator în vederea testării pentru EST.

 

SMR 11 – Norme minime privind protecția vițeilor

  1. Fermierii care dețin animale din specia bovine până la vârsta de 6 luni trebuie să aplice standardele minime pentru protecția vițeilor, astfel:
    a) vițeii cu vârsta de până la 8 săptămâni trebuie ținuți în boxe individuale cu pereți perforați care să permită vițeilor să aibă contacte vizuale și tactile, cu excepția celor pentru izolarea animalelor bolnave. Lățimea oricărei boxe individuale pentru un vițel trebuie să fie cel puțin egală cu înălțimea vițelului la greabăn, măsurată în poziție patrupedă, iar lungimea acesteia trebuie să fie cel puțin egală cu lungimea corpului vițelului, măsurată de la vârful nasului până la marginea caudală a tuberozității ischiatice, înmulțită cu 1,1;
    b) vițeii nu trebuie ținuți în boxe individuale după vârsta de 8 săptămâni, cu excepția cazului în care medicul veterinar certifică faptul că sănătatea sau comportamentul vițelului necesită ca acesta să fie izolat pentru a fi supus tratamentului;
    c) pentru vițeii crescuți în grupuri, spațiul liber alocat și disponibil pentru fiecare vițel trebuie să fie de cel puțin 1,5 m2 pentru vițeii cu greutatea vie de până la 150 kg, de cel puțin 1,7 m2 pentru vițeii cu greutatea vie între 150 kg și 220 kg și de cel puțin 1,8 m2 pentru vițeii cu greutatea vie de 220 kg și peste. Cerințele menționate nu se aplică exploatațiilor cu mai puțin de 6 viței și vițeilor ținuți alături de mame în vederea alăptării.
    Fermierii care dețin animale din specia bovine până la vârsta de 6 luni trebuie să respecte condițiile pentru creșterea vițeilor prevăzute în anexa la Norma sanitară veterinară ce stabilește standarde minime pentru protecția vițeilor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 72/2005.
    3. Fermierii care dețin animale din specia bovine până la vârsta de 6 luni trebuie să aplice prevederile relevante din anexa la Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 75/2005.

 

SMR 12 – Norme minime de protecție a porcinelor

  1. Fermierii care dețin animale din specia porcine au următoarele obligații:
    a) să aplice standardele minime pentru protecția porcilor destinați creșterii și îngrășării prevăzute la art. 3 din Norma sanitară veterinară care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 202/2006, cu modificările și completările ulterioare;
    b) să aplice condițiile generale și dispozițiile specifice pentru diferite categorii de porcine așa cum sunt prevăzute în anexa la Norma sanitară veterinară care stabilește standarde minime pentru protecția porcinelor, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 202/2006, cu modificările și completările ulterioare;
    c) să aplice prevederile relevante din anexa la Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 75/2005.
    Orice persoană fizică sau juridică care angajează personal pentru îngrijirea animalelor din specia porcine trebuie să asigure instructajul și îndrumarea acestuia cu privire la respectarea normelor prevăzute la pct. 1. Persoanele implicate în îngrijirea animalelor trebuie să urmeze cursuri de instruire privind protecția porcinelor, organizate în conformitate cu prevederile legale elaborate de autoritatea competentă.

 

 

SMR 13 – Protecția animalelor de fermă

  1. Fermierii trebuie să aplice standardele minime pentru protecția animalelor crescute sau ținute în fermă, așa cum sunt prevăzute în anexa la Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor de fermă, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 75/2005, cu privire la următoarele aspecte: personalul care asigură îngrijirea; inspecția zilnică; ținerea evidențelor; libertatea de mișcare; adăposturi și cazare; animale ce nu sunt ținute în adăposturi; echipamente mecanice sau automate; hrana pentru animale, apa și alte substanțe; mutilarea animalelor; metodele de creștere.
    2. Condițiile de creștere și exploatare a animalelor se stabilesc în raport cu specia, rasa, categoria de producție, gradul de dezvoltare și adaptare, nevoile fiziologice și etologice ale acestora, în conformitate cu cerințele prevăzute în anexa la Norma sanitară veterinară privind protecția animalelor de fermă.
    3. Fermierii trebuie să țină evidențe privind efectivele de animale, mortalitățile la animale, precum și registrul de consultații și tratamente veterinare, care se păstrează la fermă o perioadă de cel puțin 3 ani.

 

   Având în vedere perioada sezonului estival, organizarea de tabere, evenimente la nivelul locurilor de agrement și turism, zilele comunelor etc. inspectorii DSVSA Covasna vor intensifica controalele la nivelul taberelor pentru copii și tineret, hoteluri, pensiuni, restaurante etc.

 

Director executiv,

Dr. SIKÓ BARABÁSI Sándor